Martirajul - o realitate arzatoare astazi (I)

Ce valoare are moartea pentru credinta? Ce rol are martirajul in economia lui Dumnezeu? Atunci am citit aceste cuvinte din cartea Apocalipsa:

Conform unei statistici făcute de Vatican, în anul 2012 au mutit ca martiri 100.000 de creștini. O altă organizație creștină, ”Open Doors”, care se ocupă și ea de monitorizarea persecutării creștinilor în lume, spune că în 2012 au murit ca martiri 1.200 de creștini. Diferența enormă dintre cele două cifre se explică astfel. În diferite țări unde sunt minorități creștine (catolice, ortodoxe sau protestante) și unde acestea sunt atacate de majorități musulmane sau de alte religii, toți creștinii uciși în aceste atacuri, conform Vaticanului, sunt considerați martiri. Pe de altă parte, Open Doors îi consideră martiri numai pe aceia care, într-o țară sau regiune ostilă creștinismului, îl mărturisesc pe Cristos și sunt uciși pentru faptul acesta.

Cuvântul definitoriu pentru ei este ”a mărturisi”, sau a-L vesti pe Cristos. Unul care a mărturisit, adică a fost martor, și pentru actul a fost ucis, acesta a devnit ”martir”.

Să ne obișnuim cu cuvântul acesta așa cum este el folosit în limba greacă a Noului Testament. Cuvânmtul ”martor” în limba greacă este martys, care la genitiv ia forma de martyros. Verbul ”a mărturisi” este martyrein, iar acțiunea de ”a mărturisi” este martyria. Isus i-a trimis pe ucenicii Săi să-L mărturisească pe El și învățătura Lui în toată lumea. Dar El știa că îi trimite într-un mediu ostil, în care unii vor fi uciși pentru mărturisirea lor. Expresia plastică folosită de El a fost: ”vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor”, adică într-o situație în care riscul de a fi sfâșiat de lupi era foarte evident. Și totuși, scopul cu care îi trimitea la lupi era să-i transforme pe aceștia în credincioși în Cristos.

Încă în perioada în care se mai scriau ultimele cărți din Noul Testament, când ucenicii își luaseră slujba de ”mărturisitori” și când unii dintre ei fuseseră uciși pentru aceasta, cuvântul ”martor” suferă o transformare interesantă. O vedem prima dată în Apocalipsa 2:13

”Tu ai Numele Meu și n-ai lepădat credința Mea, nici chiar în zilele acelea când Antipa, martorul meu credincios, a fost ucis la voi, acolo unde locuiește Satana.”

Aici trebuie să fim atenți. În limba română veche, pentru ”martir” s-a folosit cuvântul ”mucenic”. Aici, în Apocalipsa 2:13, cuvântul ”martor, fi putut fi tradus cu ”mucenic”. Dar traducătorul în limba română așteaptă  până în capitolul 17:6 pentru ca acolo, unde era și mai evident că cuvântul ”martori” a căpăt sensul de ”martiri”, să traducă textul  în românește astfel:
”Și am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Isus.”

În limba română modernă, cuvântul martys (martyros) este tradus prin ”martor”, atunci când este evident că sensul este de ”unul care depune mărturie” și prin ”martir”, atunci când el a fost ucis pentru mărturia lui.

Odată cu căderea comunismului, românii au devenit liberi să călătorească unde vor. Una dintre consecințele acestei libertăți este că o mulțime de credincioși evanghelici au plecat misionari în diferite țări din Asia, din Africa și din America latină. Acum vreo zece ani, trei asemenea misionari au fost uciși de musulmani în Turcia. Dacă sunt bine informat, aceștia sunt primii noștri martiri.

Fac aici un apel să adunăm toate datele și să informăm publicul românesc despre toți martirii noștri.

În anul 1972, m-am întors de la studii în Anglia, fiind bine informat că s-ar putea ca dușmanii înversunați ai creștinismului, comuniștii, să mă ucidă. Au fost planuri să o facă. Este o minune că sunt și astăzi în viață.

Fiindcă știam că predicile mele și, mai ales scrierile mele despre persecuția noastră și despre falimentul comunismului de a produce omul nou, stârnesc furia comuniștilor până la vârf, a fost normal să-mi pun întrebarea:

Ce valoare are moartea pentru credință? Ce rol are martirajul în economia lui Dumnezeu? Atunci am citit aceste cuvinte din cartea Apocalipsa:

”Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră junghiați din cauza Cuvântului lui Dumnezeu și  din cauza mărturisirii pe care o făcuseră.

”Ei strigau cu glas tare și ziceau: ”Până când, Stăpâne, Tu care ești sfânt și adevărat, întârzii să judeci și să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?

”Fiecăruia dintre ei i s-a dat o haină albă și li s-a spus să se mai odihnească puțină vreme, până se va împlini numărul tovarășilor lor de slujbă care trebuia să fie omorâți ca și ei” (Apoc.6:9-11. Sublinierea noastră, I.Ț.).

De aici rezultă clar că Dumnezeu are în plan un număr fix de copii ai Săi care ”trebuie” să fie martirizați! De ce? Ce realizează Dumnezeu prin moartea acestor dedicați copii ai Săi?

Acestea sunt întrebări fundamentale care duc spre o teologie a martirajului. Am meditat mulți ani la tema aceasta. Răspunsurile pe care le-am primit m-au întărit mult și mi-au dat curaj să-i înfrunt pe securiști și să le fac mărturii care îi puneau în încurcătură și în derută. În cele din urmă, mi-am scris teza de doctorat pe această temă: ”Suferință, martiraj și răsplătiri în cer”. Se mai găsesc exemplare din această carte de vânzare la editura LuxMundi din Arad și la unele librării creștine. 

Fiindcă subiectul acesta devine tot mai actual și mai fierbinte, voi scrie în continuare câteva meditații pe această temă.

Categorii